Durere si fericire...

Uneori ma intreb....daca durerea ar fi mai mare decat fericirea....si fericirea mai mare decat nevoia.....ce fel de fiinte am fi? Am innebuni de durere? Ne-ar durea fericirea?Cat de mari ar trebui sa fie nevoile, ca noi sa devenim fiinte moarte sufleteste?

Ori....cu cat durerea este mai mare cu atat fericirea care vine e mai intensa, iar nevoile aproape neinsemnate?

Exista o multime de posibilitati...una mai fericita decat alta, sau mai dorita decat alta.

Cert e ca trebuie sa existe atat pesimism cat si optimism in ceea ce priveste viata. Odata pentru ca pesimismul te ajuta sa analizezi mai bine situatia, iar optimismul te ajuta sa mergi inainte.

New feelings

Urasc...de cand ma stiu urasc totul....pana si faptul ca trebuie sa iubesc il urasc...si invers...iubeam faptul ca urasc....era o ura egoista, aparent sincera cu mine...pana cand....am realizat ca ura aceasta ma dizolva, ma stergea, ma facea pur si simplu sa nu mai fiu om...ci o faptura de piatra....dar imi doream sa fiu asa...totul era mult mai usor...eu nu sufeream.....cel putin asa mi se parea mie..... pana intr-o zi, cand pur si simplu am inceput sa iubesc. Intr-adevar iubeam...dar iubeam o alta persoana de piatra. Desi inima mea incepuse sa prinda viata, avea sa fie zdrobita. Tot ceea ce construisem eu prin ura: scutul meu protector impotriva suferintei ; a fost daramat de iubire, prima slabiciune ascunsa a mea.

Nu am sa o iert niciodata pe acea persoana, nu am sa ma iert nici pe mine. Dar am sa urasc si am sa iubesc de-o potriva, facandu-ma o persoana de piatra, cu inima de aur.

google7444a8c696f18c91.html

Imi cer scuze pentru probleme pe care le-am avut cu blogul...mai ales daca v-a infectat ceva site :D

Si promit sa nu se mai intample.:)