miercuri, 15 octombrie 2014

Interactiune om animal.

-          In ce moment al zilei exact este cel mai bine sa renunti la forma ta umana si sa incepi sa te transformi in animal? Cum adica ce animal?

Nu trebuie sa faci pe inocentul/inocenta. Stii foarte bine la ce animal ma refer. Animalul acela care zace ascuns in adancurile tale, care urla si se zbate sa iasa la suprafata pentru a-ti satisface nevoile.

Toate nevoile pe care tu ca si fiinta umana educata si inundata de constiinta le amani, le ignori in speranta ca vor disparea.

Defapt tot ceea ce reusesti sa faci este sa ii dai timp animalului sa-si gandeasca o strategie de evadare.
Probabil ca intr-un fel il umanizezi facand asta, sau probabil ca nu. Probabil va fi umanizat pana cand reuseste sa te convinga “to let him out a bit, to go play”, dar imediat ce a iesit la suprafata, nu va mai pleca pana cand nu vor fi satisfacute toate nevoile, arse toate gradinile, omorati toti inocentii etc, etc.

Atunci, oare, nu e mai bine sa nu te lasi victima unei divizari? Sa intelegi ca pana la urma nu e treaba unui animal sa incerce sa puna in ordine unele aspect ale vietii tale, si sa incepi sa le accepti ca si parte integrata din tine, din ceea ce te tine in viata.


Deci, ce-ar fi sa iti iei animalul la o discutie, cat mai repede posibil, si sa incepi negocierile de preluare?

Un comentariu:

Anonim spunea...

Interesant concept. De unde vine? Eu am gasit un animal in mine intr-o situatie extrema, cand am fost atacat de o haita de 5 caini ciobanesti, si de atunci stiu sentimentul cand iese "Hulk".Nu ma mai simt frustrat, nervos, anxios, mukt mai in balanta cu male nature-ul meu.