Baietii si lumea "lor"

Da, ma adresez voua Baietilor si ideii voastre de control asupra lumii.

Nu sunteti zei, si aveti control doar asupra vietii proprii.

Aveti impresia ca Voi alegeti pentru Noi,fetele, ca voi ne conduceti... nici nu stiti cat de tare va inselati...nu sunteti cu nimic mai buni decat Noi.

Nu depinde totul de Voi....dimpotriva.....totul depinde de Noi!!!

Sigur ca o sa ma contraziceti.....e in firea voastra....dar ganditi-va la cele ce vi s-au intamplat pana acum. O sa descoperiti ca am dreptate. ;))

Si nu mai traiti in lumea Voastra imaginara....pt ca o ratati pe aceea reala ;).

You make me perfect when I'm a mess

The uglyness in this big world

Brings me down and makes me sad

But then there's you

You're the one who makes me see

That everything's much better than it seems to be

You are perfect

Versurile acestea (Die Happy-Perfect) sunt pentru un bun prieten.....Andy :):D

Emptiness

De ceva vreme simt un gol; un gol imens.Undeva in sinea mea,care e din ce in ce mai mare,si plin de vid, care absoarbe si ceea ce este.Sterge tot.Ma sterge, ma face sa ma evaporizez...sa dispar.

Pana si inima ma doare din cauza vidului. Am in mine atat de multe sentimente,dar sunt atat de goala.

Imi e atat de zdrobita inima, si imprastiata, la fiintele pe care le-am iubit...si inca le iubesc.

Ma uit la mine si nu ma vad...ma identific cu vantul, cu ploaia.... eu nu sunt eu....sunt voi....

Motiv pentru a trai

Nu e neaparat nevoie de un motiv pentru a trai. De ce? Pentru ca sunt mai multe feluri de a trai:

1. Traiesti pur si simplu .
2. Traiesti pentru a vedea cum e ziua de maine.
3. Traiesti cu motiv; si motive sunt multe.Depinde de fiecare.
4. Traiesti cu un scop.

Daca esti una din persoanele care se regaseste la punctul 1 sincere felicitari.Esti printre putinii care nu au nevoie de chestii care sa ii tina in viata, si adora sa traiasca, dupa cum spuneam, pur si simplu. Daca esti una din persoanele care se regaseste la punctul 2, mai gandeste-te o data...viata nu se rezuma la ziua de maine. Persoanele care se regasesc la punctele 3 si 4, aproape sunt ca niste roboti.S-au autoprgramat sa faca ceva, iar cand au terminat programul, ori isi cauta alt motiv, ori ajung sa fie persoane de la punctul 2.


(Acestea au fost stiluri de viata pe care le-am observat eu la cei din jurul meu.)

Motiv pentru a muri

In majoritatea cazurilor de sinucidere juvenila motivul pentru a muri este unul banal.De ce de fiecare data cand se sinucide un copil o face pentru ca el considera ca nu e iubit? Nu i-au acordat parintii destula atentie, o sa spuneti majoritatea.....GRESIT! nimeni nu ne intelege mai bine decat proprii parinti, care si-ar da viata pentru noi.Doar ca ei nu au de unde sa stie ce e in mintea ta daca nu le spui.Nu au cum sa te ajute cu o problema inexistenta, pentru ca asta este pentru ei ceea ce nu stiu;o problema inexistenta. Si totusi...de ce se ajunge la situatia aceasta? Pentru ca celorlalti putin le pasa de ceea ce simt cei din jur. Scopul lor este sa nu fie ei raniti, indiferent cate cadavre vor lasa in urma lor prin vorbe spuse aiurea. Asa a fost intotdeauna... Cei puternici au fost invingatori, iar cei slabi invinsi. Dar... sa nu uite cei puternici...ca si ei au fost candva slabi...

Ceea ce vreau eu sa subliniez aici: fiti mai atenti cum vorbiti cu persoanele din jurul vostru, nu se stie ce tip de personalitate poate sa aiba, cat de puternic emotional este si mai ales niciodata nu puteti sti ce simte fata de voi.

Ce este dupa.....moarte...

"Imi amintescfoarte bine de prima oara cand am inteles cu adevarat ca mai devreme sau mai tarziu va trebui sa mor." (Fernando Savater)

Da, va trebui. Sa mor? Nu stiu. Sa ma metamorfozez? Posibil.

Pe masura ce trece timpul,cred tot mai tare ca omul nu moare, ci se transforma.

Trecand de la o stare fizica, la alta. Pentru inceput suntem ceea ce stim (sau poate nu). Bucati de carne, care au constiinta, conform cercetarilor stiintifice si suflet/spirit, conform religiei. Nu scriu articolul acesta pentru a contesta ceva.Nu am cum si nici nu vreau.

Dar simplul fapt ca inainte de "inceput" se spune ca suntem suflete si venim in lume pentru a ajunge la un nivel superior, ma obliga sa cred ca dupa moarte, respectiv acea metamorfozare nu vom reveni la stadiul de suflet/spirit. Cu siguranta devenim ceva mult mai puternic, mult mai stabil. Ce? Nu stiu, deocamdata sunt la stadiul de om, adica o bucata de carne, plina de constiinta si suflet.

Durere si fericire...

Uneori ma intreb....daca durerea ar fi mai mare decat fericirea....si fericirea mai mare decat nevoia.....ce fel de fiinte am fi? Am innebuni de durere? Ne-ar durea fericirea?Cat de mari ar trebui sa fie nevoile, ca noi sa devenim fiinte moarte sufleteste?

Ori....cu cat durerea este mai mare cu atat fericirea care vine e mai intensa, iar nevoile aproape neinsemnate?

Exista o multime de posibilitati...una mai fericita decat alta, sau mai dorita decat alta.

Cert e ca trebuie sa existe atat pesimism cat si optimism in ceea ce priveste viata. Odata pentru ca pesimismul te ajuta sa analizezi mai bine situatia, iar optimismul te ajuta sa mergi inainte.

New feelings

Urasc...de cand ma stiu urasc totul....pana si faptul ca trebuie sa iubesc il urasc...si invers...iubeam faptul ca urasc....era o ura egoista, aparent sincera cu mine...pana cand....am realizat ca ura aceasta ma dizolva, ma stergea, ma facea pur si simplu sa nu mai fiu om...ci o faptura de piatra....dar imi doream sa fiu asa...totul era mult mai usor...eu nu sufeream.....cel putin asa mi se parea mie..... pana intr-o zi, cand pur si simplu am inceput sa iubesc. Intr-adevar iubeam...dar iubeam o alta persoana de piatra. Desi inima mea incepuse sa prinda viata, avea sa fie zdrobita. Tot ceea ce construisem eu prin ura: scutul meu protector impotriva suferintei ; a fost daramat de iubire, prima slabiciune ascunsa a mea.

Nu am sa o iert niciodata pe acea persoana, nu am sa ma iert nici pe mine. Dar am sa urasc si am sa iubesc de-o potriva, facandu-ma o persoana de piatra, cu inima de aur.

google7444a8c696f18c91.html

Imi cer scuze pentru probleme pe care le-am avut cu blogul...mai ales daca v-a infectat ceva site :D

Si promit sa nu se mai intample.:)

Wake-up in ritm de bass

Eu sunt cea mai fericita vietuitoare la bloc din cate exista...de ce? Simplu. Aproape in fiecare dimineata ma trezeste un ceas ceva mai neobinsnuit: boxele vecinilor!!! Nu va mai spun ca mirificele melodii sunt din genul hip-hop, dance, manele (uneori) si altele,ceea ce duce la posibilitatea de amplificare a bass-ului (sau cum s-o fi chemand) .

Va dati seama cum imi vibreaza mie peretii,podeaua, patul pana si creierii!!! Nu ca ar fi ceva rau in asta...(oricum din spusele multor persoane eu am doar neuroni somalezi care pot murii din clipa in clipa) dar dupa ce ma trezesc, in chinuri, am o durere de cap de toata frumusetea intreaga zi.

Si am zis eu in sinea mea....ce ar fi sa le fac si eu o data faza asta. So, mi-am facut planul, aveam sa imprumut statia si boxele lui varmio, ce mai... urma sa fie o capodopera. In sfarsit ma puteam razbuna pe cei care imi ucideau somnul de dimineata; dar (again apare acest "dar" pe care de-a dreptul il urasc) a aflat mama de "micul" meu plan, si bineinteles ca l-a compromis total. Cum? Poi destul de simplu...mi-a interzis sa aduc boxele in casa [:D]. Asta este..dar tot am sa ma razbun eu. Intr-un fel sau altul..[>:)]

Mania mea pentru ciocolata, bomboane si ....carne

Toata lumea are o obsesie, mai mult sau mai putin putin periculoasa.
La fel si eu. Da ati ghicit. Obsesia mea e pentru ciocolata [pe primul loc] . Nu pot sa spun ca nu prezinta anumite riscuri obsesia mea. Principalul risc e ca as putea face diabet. Dar cu ii pasa?!?!......pana cand nu il am nu ma opresc din devorat ciocolata [:D]. Al doilea risc ar fi ca m-as putea ingrasa...desi...nu prea cred ca e posibil..nu m-am ingrasat pana acum de ce m-as ingrasa de acum incolo. Si in plus ce e asa de rau in a te ingrasa?
Aaaaaaaa da.... bomboanele. Poi sa fie cat mai multe de diverse arome si culori. Eu nu refuz niciodata bomboanele....iar daca sunt de ciocolata si mai bine [;))].
Cat despre a treia mare obesie a mea....carnea. Nimic nu se compara cu un gratar de pui suculent, sau cu o friptura de porc. Ooooooo da.

So, pt mine o zi fara carne si ciocolata e o zi pierduta. Eu nu concep viata fara carne si ciocolata. Stiu e destul de ciudata combinatia....dar la o persoana excentrica merge (adica la mine [:D]) [:P].

Aventurile unei "Drosophila Melanogaster" in plamanii mei [S.F.]

Acum cateva zile eram la prietenii nostri de familie care sunt fericitii poprietari ai unor sere si solarii. Cum aveau foarte mult de recoltat ne-am oferit sa ii ajutam. Totul super ok super funny glume rasete rasunau din solarii, cand brusc, in timp ce suflam si eu ca tot omul o "Drosophila Melanogaster" isi croieste drum spea plamanii mei prin caiele aeriene. Va imaginati ce "fericita" am fost. Urma sa fiu gazda unei "Drosophila Melanogaster"!!!
Dap, de atunci o posed. Unde? In plamanii mei, logic. Unde putea fi altundeva.

Eu, cum sunt o gazda buna, am zis hai sa ii caut si un partener, sa nu se simta singura Mela [asa o alint eu :P]. Dar ce sa vezi, ea deja avea un partener. S-a intalnit cu el in plamanii mei, cine stie de cand era saracul singur pe acolo.
Dar ce sa vezi, ieri dimineata Mela si iubi ei Droso mi-au spus ca o sa fiu mamica!!! Adica ea o sa fie mamica :D eu o sa fiu....doar gazda si pt ei :D.
So, eu ma pregateam pentru baby lui Mela si Droso. Ma gandeam ca se vor naste peste 10-14 zile cum e normal. Well.... se pare ca m-am inselat. Azi dimineata cand m-am trezit sute de babys zburau in jurul meu. Si am zis ca sigur le e foame, so, m-am dus si am cumparat o sticla de vin :) [nu dau nume ca nu vreau sa fac reclama] si mi-am hranit oaspetii... adica baby oaspetii :D. Maaaaaaaaaamaaaaaaa ce festin a fost pentru ei. Si acum imi multumesc.
Maine ma gandesc sa le dau otet. Eu cred ca o sa le placa. Sper sa ma ajute Droso si Mela, adica am nevoie de cineva care sa-mi tina epiglota ca otetul sa ajunga unde sunt cazati, adica in plamani.

E destul de grea viata de gazda a unor "Drosphila Melanogastrer" dar destul de frumoasa.[:P]

Patul vecinilor

Patul. Unul dintre putinele obiecte de mobilier pe care il ador (defapt singurul). De ce? pt ca acolo imi petrec cel putin 14 ore din 24 dormind. Acum vorbesc de patul meu. Adica cel pe care il are camera mea in dotare. E destul de comfortabil (atat cat imi permite coloana sa-l am de comfortabil:P [dar aceasta va fi o alta postare]), imbracat de obicei in cearsafuri pe culori calde, cu 2 perne mici, si deasupra, ca un fel de regina peste toate cele mentionate mai sus o plapuma[:], ce mai.....adevaratul meu prieten.

Ideea e ca nu pot spune acelasi lucru despre patul vecinilor, care, de fiecare data cand se pun sau se ridica din el,[adica din pat ], incepe sa scartaie. Va imaginati ce poate sa insemne pt mine, o fana a dormitului, scartaitul patului vecinilor. Iar cum eu am somnul relativ usor, va dati seama ca eu dorm cele 14 ore in reprize. Astfel: la ora 3 dimineata merge vecina la toaleta; la ora 3.30 merge vecinul la toaleta; la ora 5 se trezeste vecinul si merge la munca; la ora 8 se trezeste vecina si merge la munca.

Solutie la problema mea exista: sa isi cumpere vecinii alt pat. Sau sa ma mut eu in alta camera din apartament. Dar...de ce?

A fi sau a nu fi....gay

Ok stiu, o sa ziceti ca subiectul asta a fost mai mult decat epuizat;dar(intotdeauna am eu un dar ascuns in maneca:P) eu consider ca punctul meu de vedere privind afirmtia: "esti gay" nu a fost niciodata expus.

So, am zis : de ce nu? doar e blogul meu.

Dupa parerea mea folosim mult prea des expresia "ce gay e" si altele de genul. Dupa ce criterii ii incadram noi pe semenii nostrii in categoria gay? Prin simplul fapt ca se imbraca mai excentric? Si ce? probabil si tu te imbraci excentric. Pentru ca a facut un gest putin deplasat?Si ce? sunt convinsa ca si tu ai facut destule gesturi deplasate. Asa ca eu propun sa fim mai atenti cand si pe cine facem gay. S-ar putea ca noi sa fim de doua ori mai gay decat persoanele pe care le etichetam astfel.

Si in plus. Ce e asa de rau in a fi gay? in fond si la urma urmei...exprimi tot acelasi gen de sentimente doar pt persoane de acelasi sex.

Nervii mei

Urasc oamenii! bine.....poate nu chiar pe toti....dar cel putin 4 sunt in permanenta pe lista mea de "hate". Ok stiu....o sa spuneti ca nici nu sunt multi; dar stiti ceva? Sunt!!

Eu presupun ca fiecare din voi a fost enervat de catre cineva cel putin o data. Ei bine, mie mi se intampla constant. Si cand spun constant ma refer la 7 zile pe saptamana minim 3 ore pe zi.

La inceput am crezut ca sunt eu mai impulsiva si imi sare tandura mult prea repede. Am ajuns sa fac infuzii de levantica si mai stiu eu ce alte nenorociri de astea, ca doar doar o sa ma calmez. In cele din urma m-am dat batuta si am inceput sa ii enervez si eu pe altii (interesant e faptul ca acei altii sunt persoanele care ma enervau pe mine :D).

Dar acum stau si ma intreb: chiar daca provoc nervii a (doar) 4 persoane, oare am devenit si eu o persoana enervanta?

Un singur lucru e cert: sunt diabolica in ceea ce fac, si probabil nu o sa ma schimb niciodata.

Pentru inceput

Am sa incep incep lungul sir (sper) de postari pe acest blog, dand o replica acida pt mintea mult prea odihnita a persoanelor care pretind ca stiu ce vor de la viata. Nu. Nu am sa dau varsta, stiti de ce?...pt ca majoritatea copiilor stiu exact ce vor, e drept nu pe viitor,dar hei....toti incepem de undeva.
Dar sa revenim. Vad multi adolescenti in ziua de azi care nu sunt capabili sa mearga singuri la toaleta...scuzati-mi sinceritatea, dar asa e. Si atunci stau si ma intreb, de ce o fi lumea asta atrasa in halul asta de spiritul de turma? Adica sa fim seriosi....daca pe un alt amic din gasca nu il trece la baie noi ce ar trebui sa facem?....

Anyway... ideea pe care incerc eu sa o subliniez aici e ca pe masura ce unele specimene cresc si se transforma din copii in adolescenti se tampesc!